marți, 20 ianuarie 2009

Pe urmele lui Nansen


Saga Polara partea a II-a 2007

Doi aventurieri strabat zona arctica, pe urmele pionierului norvegian al expeditiilor polare.

Thomas Ulrich l-a vazut primul. Era de un alb imaculat, ca un nor lunguiet si pufos la orizont, cu o singura dunga intunecata. Umbrele care treceau peste aceasta dunga l-au dat de gol. Ele se miscau - fiind nori - dar dunga respectiva, nu. "Cred ca vad uscatul", i-a spus el lui Børge Ousland, alaturi de care petrecuse ultimele sase saptamani urmarind traseul a doi celebri exploratori ai Arcticii.

Pornind de la Polul Nord, cei doi au schiat 974 de kilometri pana aici, in nordul Arhipelagului Franz Josef, locul unde Fridtjof Nansen si Hjalmar Johansen se refugiasera dupa propria lor incercare de-a ajunge la Pol, in 1895. Ca multi baieti din Norvegia, Ousland a ascultat toata copilaria povesti despre ispravile lui Nansen.

Mai tarziu, aceste povesti l-au inspirat sa faca prima calatorie solitara pe schiuri pana la Pol - una dintre cele 14 vizite pe care le-a facut acolo ca aventurier si ghid profesionist. Acum, el si Ulrich, alpinist si fotograf, au urmat aceeasi ruta chinuitoare pe care Nansen si Johansen mersesera cu 112 ani in urma - la vremea aceea, o premiera absoluta.

"Am avut cu noi cartea lui Nansen, deci ne-am dat seama ca am trait multe lucruri asemanatoare", spune Ulrich. "Ca si ei, am avut schiuri si caiace", adauga Ousland, "dar am folosit parapante in loc de caini, ca sa inaintam mai rapid. Si, desigur, noi am avut echipamente de comunicatie si orientare, in timp ce ei nu au stiut niciodata cu precizie unde se aflau. Vechea lor harta nu era deloc corecta".

Uscatul pe care Ulrich il reperase era coasta indepartata a Insulei Eva-Liv, numita asa de Nansen dupa sotia si fiica lui. Dar, daca Ulrich si Ousland vedeau insula, nu insemna ca puteau sa si ajunga la ea. Cand Nansen si Johansen au zarit pentru prima data Eva-Liv, si-au inchipuit ca vor face doar o zi sau doua pana acolo.

In final, le-a luat 13 zile si au ajuns la uscat cu chiu, cu vai. In iunie 2007, Ulrich si Ousland s-au confruntat cu aceleasi obstacole. Gheata neteda, pe care gonisera zile in sir inhamati la caiacele robuste din plastic, pline cu hrana si echipament, cedase locul unor sfaramaturi de gheata haotice, "de parca un urias ar fi azvarlit cu blocuri uriase, intr-un talmes-balmes total", dupa cum descria si Nansen aceeasi scena.

Mai rau, intreaga harababura plutea in deriva spre nord-vest, indepartandu-i de Eva-Liv, iar sloiurile se frecau unele de altele, impinse de curentii de dedesubt. Cum nu aveau de ales, ci trebuiau sa mearga inainte, si-au incercat norocul printre gheturile in deriva.

Text: Peter Miller

Foto: Børge Ousland si Thomas Ulrich


sursa: natgeo.ro

Niciun comentariu: