UCM Reşiţa în 2008
În primele zece luni ale lui 2008, cifra de afaceri realizată de UCM Reşiţa a depăşit-o cu aproximativ 40% pe cea a întregului an 2007 (118,6 milioane lei raportaţi în perioada ianuarie-octombrie 2008 faţă de 85,2 milioane lei în perioada ianuarie-decembrie 2007), la finalul lui 2008 fiind prognozată o cifră de afaceri cel puţin dublă faţă de 2007.
Pe fondul evoluţiei crescătoare a cifrei de afaceri, rezultatul din exploatare al companiei a trecut de la o pierdere de -39,8 milioane lei la data de 31 octombrie 2007, la un profit de +3,3 milioane lei la 31 octombrie 2008, reducerea pierderilor fiind semnificativă şi necesară, ea urmând a fi menţinută până la finele anului.
Existenţa unei serii de proiecte importante în domeniul hidroenergetic menţine piaţa de profil la un nivel ridicat în anii următori, oportunitate care ne consolideaza încrederea in viitorul companiei, 80% din cifra de afaceri a UCM Reşiţa fiind realizată în acest domeniu. Portofoliul de contracte semnate în acest moment asigură încărcarea completă a zonelor de producţie pentru anul 2009, existând chiar posibilitatea apariţiei unor zone supraîncărcate.
Ponderea exportului evoluează spre 40% din totalul contractelor încheiate, UCM Reşiţa fiind astăzi o prezenţă recunoscută pe pieţe asiatice precum India, Thailanda, Iran, Turcia, fără a neglija însa Africa şi, bineînţeles, Europa.
În contextul crizei economice mondiale poziţia UCM Reşiţa este una privilegiată prin prisma domeniului în care activează, energia verde fiind necesară şi căutată în permanenţă, singurul impediment care poate apărea fiind acela că, datorită lipsei de bani din economie, clienţii noştri vor transmite şi către noi o parte din întârzierile la plată pe care le resimt în activităţile desfăşurate.
UCM Reşiţa rămâne în continuare singura companie românească specializată în cercetarea, dezvoltarea, proiectarea, fabricaţia şi punerea în funcţiune de centrale hidroenergetice, iar fiecare proiect realizat de noi este un unicat.
Împreună suntem No.1!
Istorie şi evoluţie
--------------------------------------------------------------------------------
U.C.M. Reşiţa - evoluţia şi dezvoltarea istorică
Fondarea uzinelor din Reşiţa
Complexul industrial Reşiţa este situat în partea de sud-vest a României într-o pitorească zonă depresionară a Banatului Montan, la vest de munţii Semenicului. A fost fondat în 3 iulie 1771 prin darea în exploatare a primelor furnale şi forje şi reprezintă cea mai veche unitate industrială din România şi una din cele mai vechi din Europa.
Se cuvine să subliniem că, prin momentul inaugurării lor (3 iulie 1771), uzinele din Reşiţa devansează fondarea unor fabrici de renume precum Krupp Germania (1811), Vitkovice (1829), Donavitz (1836), MAN (1834), Sulzer (1834) Burmeister Wain (1843), Skoda (1851).
Dacă începutul a fost consacrat sectorului metalurgic, treptat s-a constituit şi s-a dezvoltat sectorul construcţiei de maşini ajungând ca în ultimul sfert al secolului XIX, acest sector să devină preponderent. Cele două sectoare au coexistat vreme îndelungată completându-se reciproc în cadrul aceleiaşi unităţi complet integrate.
U.C.M. Reşiţa, continuatoarea activităţii sectorului de construcţii de maşini din complexul industrial Reşiţa, aşa cum este cunoscută astăzi, este rezultatul a mulţi ani ani de experienţă în construcţia de maşini, în transporturi, energie, industrie metalurgică şi chimică. Uzina a acumulat în timp, o cultură aparte şi a ajuns la o reputaţie deosebită bazată pe tradiţie, competenţă, calitate.
Perioade şi etape ale evoluţiei
În decursul evoluţiei în timp, se pot distinge mai multe perioade în funcţie de apartenenţa proprietăţii:
I. Perioada Erariului (1771-1854), perioadă în care uzinele au aparţinut fiscului austriac care îşi exercita conducerea şi controlul prin intermediul Direcţiei miniere bănăţene cu sediul la Oraviţa. Profilul de activitate la nivelul anului 1815 se compune din: piese din fontă turnate direct de la furnale, bare forjate din fier, cercuri pentru roţi căruţe, scule, cuie, unelte de uz agricol şi gospodăresc.
II. Perioada St.E.G. (1855-1920). Uzinele din Reşiţa au aparţinut consorţiului internaţional St.E.G. "K.u.K Oberprivillegierte Staatseisenbahn Gesellschaft", societate privilegiată imperială şi regală a căilor ferate de stat, care aveau în proprietate în afara uzinelor din Reşiţa şi alte domenii şi proprietăţi miniere, metalurgice şi feroviare în Banat şi Boemia, o fabrică de locomotive la Viena şi concesiunea unei reţele de căi ferate de cca 5.000 km (în construcţie şi exploatare). St.E.G. era un consorţiu internaţional cu capital francez şi austriac finanţat de trei bănci: Société général du crédit mobilier de Paris, Georg Sina (Viena) şi Arnstein & Eskeles (Viena). Domeniile cuprindeau 130.083 Ha. (din care 42.578 Ha. teren agricol şi 87.505 Ha. păduri).
III. Perioada UDR (1920-1948). Ca urmare a terminării primului război mondial şi a formării Statului Naţional Unitar Român, în baza Decretului Regal Român nr.2455/8 iunie 1920, patrimoniul St.E.G. de pe teritoriul României este constituit în societatea "Uzinele de Fier şi Domeniile Reşiţa". În cadrul acesteia s-a constituit "Direcţia atelierelor" amplasată pe malul stâng al râului Bârzava, direcţie care cuprindea sectorul de construcţii de maşini (actualul U.C.M. Reşiţa, platforma industrială veche), unde de fapt au fost edificate şi primele ateliere din perioada St.E.G., între anii 1886-1891. Domeniile cuprindeau o suprafaţă de 95.863 Ha., din care 88.248 Ha. păduri şi mai cuprindeau: mine (de fier, cărbune, cupru), podgorii, drumuri, cariere de calcar. În această perioadă uzinele aveau următoarea structură:
furnale
cocserie
oţelării
laminoare
turnătorii
forjă
fabrică de poduri şi construcţii metalice
fabrică de roţi montate
fabrică veche de maşini
fabrică de utilaj petrolier
fabrică de armament
fabrică de maşini electrice
fabrică de locomotive cu capacitate de 100 locomotive/an
Profilul de fabricaţie cuprindea în principal: locomotive cu abur (inclusiv reparaţii), roţi montate (Inclusiv osii şi stele), bandaje, poduri metalice şi schimbătoare de cale ferată şi echipament feroviar, construcţii metalice pentru clădiri şi hale industriale, poduri rulante, maşini electrice (motoare, generatoare), transformatoare, aparataj electric, utilaj petrolier (tije de pompare, mufe de legătură, prăjini grele de foraj, unităţi de pompare, cârlige şi mese Rotary, geamblacuri şi reductoare de viteză), armament (tunuri, afete, tunuri antitanc şi antiaeriene de 75 mm licenţă Vickers, tunuri pentru baterii de coastă, mine submarine, aruncătoare de tip Brandt 60 şi 120 mm) şi altele. Societatea era cea mai mare din economia României în ceea ce priveşte cifra de afaceri, capitalul social şi numărul de angajaţi. Numărul total al angajaţilor în această perioadă a ajuns la 22.892 în anul 1948.
IV. Naţionalizarea Uzinelor de Fier şi Domeniilor Reşiţa. Perioada postnaţionalizare. Naţionalizarea U.D.R. s-a realizat prin Legea nr. 119/11 iunie 1948 publicată în Monitorul Oficial nr. 133 bis/1948. Perioada postnaţionalizare (după 1948) se poate subdivide la rândul ei în mai multe etape:
Etapa U.D.R.I.N. (1948-1949), în care uzinele s-au numit Uzinele de Fier şi Domeniile Reşiţa - întreprindere naţionalizată.
Ca urmare a schimbării regimului politic din România, la 11 iulie 1948 s-a adoptat Decretul Lege nr. 119/1948, prin care un număr de 351 societăţi din diverse domenii erau preluate de către stat, iar Uzinele de Fier şi Domeniile Reşiţa se găseau în capul listei. A urmat o perioadă de aproape un an, până în august 1949, când ele au fost integrate unor structuri de stat nou create.
Etapa SOVROM (1949-1954). Ca urmare a clauzelor acordului de armistiţiu cu U.R.S.S., în România s-au constituit societăţile mixte de tip SOVROM care au durat până la 30 septembrie 1954. Documentele ce stau la baza existenţei acestei etape sunt acordul de colaborare sovieto-român din 8 mai 1945, şi Decretul 334/10 august 1949. În cadrul acestei etape până la sfârşitul anului 1949 a avut loc dezagregarea efectivă a societăţii UDR, uzinele din Reşiţa devenind de acum componente ale nou înfiinţatelor societăţi mixte SOVROMMETAL (ramura metalurgică) şi SOVROMUTILAJPETROLIFER (ramura de construcţii de maşini). S-a pus astfel capăt, pentru prima dată după aproape 180 de ani, unicităţii şi indivizibilităţii unui patrimoniu integrat iar consecinţele acestei rupturi brutale continuă să se facă resimţite şi în prezent.
Etapa "Combinatul Metalurgic Reşiţa", (1954-1962), în care SOVROMMETAL şi SOVROMUTILAJPETROLIFER au fost reunite într-o singură entitate administrativă cu denumirea Combinatul Metalurgic Reşiţa din cadrul Ministerului Industriei Grele (ulterior Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini), conform Hotărârii Consiliului de Miniştri 864/10 iulie 1954.
Etapa Uzinei Constructoare de Maşini Reşiţa (după 1 aprilie 1962), în care societatea a fost în subordinea mai multor ministere sau centrale industriale, purtând după Decretul 162/1973 o altă denumire: Întreprinderea de Construcţii de Maşini Reşiţa. De menţionat că între octombrie 1969 şi martie 1973, întreprinderea a constituit nucleul de polarizare al Grupului de Uzine Reşiţa înfiinţat în 1969. În cadrul acestuia mai intrau: Uzinele de Construcţii Metalice Bocşa, Uzinele de Construcţii de Maşini Caransebeş, Uzinele Mecanice Timişoara şi Institutul de Cercetare şi Proiectare Echipamente Hidroenergetice Reşiţa.
Etapa Uzina Constructoare de Maşini Reşiţa S.A. (după februarie 1991). Ca urmare a elaborării şi aplicării prevederilor legilor 15/1990 şi 31/1990, prin Hotărârea de Guvern nr. 1296/1990, completată ulterior cu Hotărârea de Guvern nr. 334/1991, ICM Reşiţa s-a reorganizat şi transformat în Societate Comercială pe Acţiuni - persoană juridică română, înscrisă la Oficiul Registrului Comerţului Caraş-Severin, la nr. J.11/4 din 12 februarie 1991. În condiţiile aplicării Legii privatizării (nr. 58/1991) la 10 iunie 1993, proprietatea a fost transferată în proporţie de 70% către Fondul Proprietăţii de Stat şi în proporţie de 30% către Fondul Proprietăţii Private I Banat-Crişana.
Cu privire la perioada postnaţionalizare se constată că după naţionalizarea din 1948 în istoria uzinelor din Reşiţa a urmat un moment de cotitură. Pe de o parte uzinele continuau să rămână cea mai importantă unitate a industriei grele româneşti, dar a început să se manifeste şi o marginalizare a lor, fenomen care s-a manifestat aproape continuu în următoarele patru decenii. Astfel, uzinelor din Reşiţa le-au fost luate la diferite momente şi sub diferite motive o serie de produse pe care le asimilaseră şi realizaseră în condiţii foarte bune, cum sunt:
construcţii metalice şi poduri între 1953 şi 1958
roţi montate în 1959
utilaj petrolifer în 1954-1955
transformatoare, aparataj electric şi motoare electrice de mărime mijlocie în 1957
poduri rulante şi macarale (după 1973)
schimbătoare de cale ferată (1955)
utilaj termoenergetic (turbine cu abur, turbo generatoare şi echipamente asociate) (1977)
boghiuri pentru locomotive (1981)
Perioada include transformări profunde corelate cu evoluţia proceselor tehnologice. Astfel, au fost asimilate şi introduse in fabricaţie: turbine cu abur şi turbogeneratoare electrice, noi compresoare de aer, motoare Diesel şi boghiuri pentru locomotive, cuzineţi, hidroagregate energetice (turbine hidraulice, hidrogeneratoare electrice, regulatoare de turaţie), motoare Diesel pentru propulsie nave maritime, echipamente pentru industria chimică, metalurgică, echipamente hidromecanice(vane hidraulice, servomotoare hidraulice mari), respectiv au fost scoase din fabricaţie locomotivele cu abur.
Istoria celor patru decenii (1948-1989) ale economiei planificate, este extrem de densă din punct de vedere al faptelor. Putem afirma că nu a existat program important al dezvoltării economiei naţionale din România, printre care amintim programul de dezvoltare a bazei energetice (cu maşini şi utilaje termoenergetice sau hidro energetice), programul nuclear, programul de dezvoltare a transporturilor feroviare, a flotei maritime, a industriei metalurgice, miniere sau chimice, la realizarea căruia U.C.M. Reşiţa să nu fi fost implicată într-un anumit grad prin asimilarea sau producerea de maşini, echipamente, utilaje. De asemenea marca U.C.M. Reşiţa a fost exportată în aproape 40 de ţări, inclusiv în unele ţări cu o veche tradiţie industrială.
V. Perioada postprivatizare. Prin vânzarea de către APAPS (Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiunilor Statului) la 23 decembrie 2003, a întregului pachet de acţiuni deţinute de stat (60,7908%) consorţiului format din societatea elveţiană INET A.G. şi Asociaţia Salariaţilor U.C.M. Reşiţa, uzinele au trecut în perioada postprivatizare.
Cifre din istoria producţiei uzinei
Uzinele din Reşiţa au reuşit să menţină o activitate industrială neîntreruptă timp de peste 233 ani prin adaptarea continuă, automată a tipului şi sortimentului de produse fabricate la cerinţele pieţei. De-a lungul istoriei sale a fabricat o varietate foarte mare de produse, unele dintre ele, premiere de prestigiu la nivel naţional sau situate in avangarda progresului tehnic european. Este semnificativă prezentarea volumului producţiei pentru cîteva din produsele reprezentative:
1.461 de locomotive cu abur, din care:
311 cu ecartament îngust de 948 mm şi 760 mm
924 cu ecartament normal de 1.435 mm
224 cu ecartament special de 1524 mm pentru URSS
2 cu ecartament special de 1.000 mm pentru Vietnam
peste 180 poduri metalice feroviare şi rutiere mari
peste 6.000 bucăţi compresoare de aer industrial
peste 1,5 milioane kW motoare electrice
peste 1 milion kW utilaj termo energetic (turbine cu abur/generatoare)
4.008 perechi boghiuri pentru locomotive magistrale
peste 9,5 milioane CP motoare Diesel pentru locomotive, grupuri Diesel
generatoare, propulsie fluvială
peste 1,3 milion CP motoare Diesel pentru propulsie nave maritime
peste 200 bucăţi servomotoare hidraulice mari
peste 9,5 milioane CP motoare Diesel pentru locomotive, grupuri Diesel generatoare, propulsie fluvială
peste 6,2 milioane kW hidroagregate (turbine hidraulice/generatoare electrice).
Generalităţi
--------------------------------------------------------------------------------
Uzina Constructoare de Maşini Reşiţa este situată în municipiul Reşiţa în partea de sud-vest a României, pe valea râului Bârzava. Dezvoltarea ei s-a desfăşurat treptat în decursul istoriei, începuturile fiind puse la 3 IULIE 1771 când s-au pus în funcţiune două furnale şi forja. Aşa după cum se prezintă astăzi ea este rezultatul unei îndelungate experienţe în domeniul construcţiilor de maşini în ceea ce priveşte utilajul energetic, metalurgic, motoarele Diesel şi maşinile electrice. Este cea mai mare întreprindere din Reşiţa şi judeţul Caraş-Severin, dar şi din partea de vest a ţării.
Platforme
platforma veche pe malul stâng al râului Bârzava cu înzestrarea realizată succesiv între 1886-1975
platforma sectoarelor calde (Mociur) construită între 1954-1978
platforma Câlnicel în extremitatea nordică a municipiului Reşiţa, în vecinătatea localităţii Câlnic construită între 1975-1980
platforma Direcţiei Cercetare Proiectare, la ieşirea din oraş, spre Caransebeş, construită între 1970-1972
fabrica de şuruburi din Anina (în prezent activ în conservare) construită în anul 1872.
Mai există şi alte clădiri în cadrul oraşului astfel încât suprafaţa totală cuprinde 98 hectare dintre care 68,7 hectare platforme industriale şi 25,5 hectare clădiri şi hale acoperite.
Acţionariat
La 23 decembrie 2003 a fost semnat contractul prin care Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului (APAPS) a vândut pachetul de acţiuni pe care îl deţinea la societatea U.C.M. Reşiţa unui consorţiu format din societatea INET AG Elveţia şi Asociaţia Salariaţilor U.C.M. Reşiţa.
Începând cu 18.09.2006, structura acţionariatului este următoarea:
INET AG - 96,3880 %
Asociaţia Salariaţilor Uzinei Constructoare de Maşini Reşiţa - 0,7029 %
A.V.A.S. - 0,0202 %
Lista de actionari - Persoane juridice - 2,1706 %
Lista de actionari - Persoane fizice - 0,71830 %
Capital
Capitalul social al U.C.M. Reşiţa este de 9.426.940,40 lei.
Cifra de afaceri
Cifra de afaceri pe anul fiscal 2007: 85.288.204 lei.
Personal
În prezent, U.C.M. Reşiţa are un număr aproximativ de 2.300 angajaţi.
Consiliul de Administraţie
Societatea este administrată de un Consiliu de Administraţie format din:
Adrian CHEBUŢIU - Preşedinte
Dan OBĂDĂU - Vicepreşedinte
Mihai DRULĂ - Vicepreşedinte
Patrick SALATHÉ - Membru
Urs WUETHRICH - Membru
Management
Funcţia de Preşedinte al societăţii este exercitată de către domnul Adrian CHEBUŢIU ajutat în activitate de către o echipă compusă din:
Adrian PREDA - Director Executiv
Lăcrimioara ISVORANU - Director Comunicare şi Resurse Umane
Daniela POP - Director Economic
Daniela AZUGA - Director Implementare şi TI
Cristian MURESAN - Director Investiţii
Cosmin URSONIU - Director Tehnic
Urs WUETHRICH - Director Vânzări şi Management Contracte
Ştefan VERDEŢ - Director Producţie
Misiune
--------------------------------------------------------------------------------
Tradiţie şi schimbare- viziune asupra companiei
Suntem tradiţionali.
Am moştenit bogăţia noastră din secol în secol, am păstrat-o, am întărit-o şi am dat-o mai departe, urmaşilor nostri.
Astăzi, pentru ca să putem continua, trebuie să ne şlefuim valorile seculare, să le facem să strălucească din nou.
Avem nevoie de schimbare.
Numai schimbarea în atitudine, concepţie şi tehnologie poate da valoare astăzi moştenirii pe care vrem să o transmitem mâine.
Putem deveni, in urmatorii 5 ani, unul din liderii mondiali ai producţiei de maşini grele.
Depinde de noi şi vom ajunge acolo.
Misiunea companiei
Noi, cei de la U.C.M. Reşiţa, întelegem că profesionalismul reprezintă cheia succesului nostru.
Vom aplica acest principiu în toate domeniile noastre de activitate:
producţia de hidroagregate, maşini electrice şi termice, ansamble turnate şi sudate, piese de schimb şi componente.
furnizarea de servicii de cercetare şi proiectare, testare şi asistenţă tehnică, puneri în funcţiune şi mentenanţa.
Vom respecta natura ca pe un partener de viaţă şi vom trata mediul înconjurător cu prietenia şi recunoştinţa datorată celui care ne găzduieşte.
Vom realiza şi menţine calitatea acţiunilor şi produselor noastre ca pe un scop care ne asigură recunoaşterea.
Vom avea în centrul preocupărilor noastre profesionale clientul, cel datorită căruia existăm ca organizaţie.
Vom preţui relaţiile dintre colegi, care ne diferenţiază şi valorizează.
De astăzi începând şi mereu, pentru că am ales misiunea de a fi cei mai buni.
Valorile companiei
Clienţii
Existăm prin clienţii noştri.
Suntem dedicaţi satisfacţiei lor.
Mediu şi calitate
Respectăm natura şi producem calitate.
Suntem datori sa ne asigurăm viitorul.
Profesionalism şi competenţă
Profesionalismul oamenilor generează competenţa noastră.
Suntem decişi să progresăm.
Promptitudine şi iniţiativă
Reacţionăm la timp si alegem cele mai bune soluţii.
Suntem întotdeauna cu un pas înainte.
Dinamism şi flexibilitate
Înţelegem schimbările şi le transformăm in oportunităţi.
Suntem echipa care face diferenţa.
Experienţă şi continuitate
Avem peste două secole de experienţă.
Suntem hotărâţi să continuăm.
Sunt ucemerist
- - - - Cred in viitorul companiei - - - -
- Aparţin unei echipe puternice -
- - Îmi respect colegii - -
- - - Sunt cinstit - - -
- - - Mă implic - - -
- - - Învăţ mereu - - -
- - - Sunt responsabil - - -
- - - Îmi ţin promisiunile - - -
- Am încredere in forţele mele -
- - - - - - Sunt un învingător - - - - - -
Aşezare geografică
--------------------------------------------------------------------------------
Oraşul Reşiţa este reşedinţa judeţului Caraş Severin, aşezat în sud-vestul României, la graniţa cu Serbia. Istoria oraşului se confundă cu istoria industriei reşiţene care a dus la dezvoltarea localităţii şi a împrejurimilor. Reşiţa este străbătută de râul Bârzava pe ale cărui maluri deluroase se află cele mai vechi clădiri ale sale, vechile obiective industriale, inclusiv sediul UCM Reşiţa.
Accesul se poate face cu maşina sau cu trenul, din Timişoara unde este cel mai apropiat aeroport sunt circa 100km, din Bucureşti sunt circa 500km, iar din Belgrad, capitala Serbiei sunt mai puţin de 200km.
Calitate - sisteme de management ale calităţii
--------------------------------------------------------------------------------
U.C.M. Reşiţa SA, are implementat şi îmbunătăţeşte continuu, un Sistem de Management al Calităţii în conformitate cu cerinţele standardului internaţional ISO 9001:2000, respectiv SR EN ISO 9001:2001. Sistemul de Management al Calităţii, este certificat de organisme de certificare naţionale şi internaţionale, acreditate şi recunoscute. De asemenea capabilitatea U.C.M. Reşiţa de proiectare/fabricare produse destinate domeniilor reglementate: nuclear, feroviar, cazane şi recipiente sub presiune, protecţie antiexplozivă, este recunoscută de către organisme de reglementare la nivel naţional (CNCAN, AFER, ISCIR, INSEMEX). Sistemul de Management al Calităţii implementat este prezentat în continuare.
Certificări ale sistemului de management al calităţii, în conformitate cu SR EN ISO 9001:2001
Lloyd's Register Quality Assurance Certificatul nr. 200999 - Sistemul de management al calităţii certificat de catre Lloyd's Register acoperă următoarele domenii de activitate:
Proiectare, fabricatie, instalare, service şi reparaţii pentru motoare Diesel şi părţi ale acestora şi componente.
Managementul Procesului de Proiectare şi Dezvoltare, Producţia (inclusiv piese schimb), Montajul, Service, şi Reparaţii: Turbine hidraulice şi instalaţii aferente, Instalaţii de vane hidraulice, Regulatoare şi grupuri de ulei sub presiune, Generatoare şi echipamente electrice, Motoare electrice, Echipamente hidromecanice şi Compresoare de aer.
Proiectare, Dezvoltare, Producţie Construcţii/Confecţii Metalice în Construcţie Sudată.
Certificări/autorizări în domeniu reglementat
Autoritatea Feroviară Română (AFER)
Autorizaţie de furnizor feroviar, seria AF, Nr. 317-R, conform HG 626/1998, OMT 290/2000, pentru furnizarea, în calitate de furnizor feroviar a produselor şi serviciilor feroviare critice menţionate;
Certificat de omologare tehnică feroviară, seria OT, Nr. 157/2003, conform HG 626/1998, OMT 290/2000, pentru Omologare tehnică de TIP în fază finală pentru motoare diesel pentru tracţiune feroviară tip Sulzer LDA28, clasă de risc 1B.
Certificat de omologare tehnică feroviar, seria OT, Nr. 158/2003, HG 626/1998, OMT 290/2000, pentru Omologare tehnică de fabricaţie în fază finală pentru motoare diesel pentru tracţiune feroviară tip Sulzer LDA28, clasă de risc 1B;
Agrement tehnic feroviar, seria AT, Nr. 140/2003, conform HG 626/1998, OMT 290/2000, pentru Îndeplinirea condiţiilor pentru utilizare în domeniul transportului feroviar - pentru reparaţia capitală a motoarelor diesel tip 12LDS28B, 6LDA28B, 6LDSR28B
Autorizare laborator de control nedistructiv, seria AL, Nr. 039/2000-R, pentru efectuarea categoriilor de încercări şi verificări, specifice produselor feroviare menţionate in anexă.
Certificări de prestigiu
Federaţia Europeană de Sudură (EWF)
Certificat nr. 018 rev. 1/2008, conform EN ISO 3834-2, pentru executarea operaţiunilor de sudare, lipire şi tăiere a construcţiilor sudate, recipientelor sub presiune, echipamentelor hidroenergetice şi motoarelor Diesel navale şi feroviare.
SLV München
Certificat nr. 370/05/E/RO, pentru executarea si calificarea structurilor din otel ale constructorului, in conformitate cu DIN 18800-7:2002-09, clasa E, şi procedee de sudare: manual cu electrod învelit (111, E); metal activ gaz (135, tMAG, vMAG); în baie de zgură (121, UP); sudare cu sârmă tubulară în gaz protector (136, tMAG), sudura TIG (141, WIG).
Politica de Mediu
Declaratia Preşedintelui UCM Reşiţa - Politica de Mediu, o chestiune de strategie şi existenţialitate. Vezi fisierul Click pe EL
Servicii oferite de Departamentul Cercetare
--------------------------------------------------------------------------------
Cercetări pentru terţi
diagnosticarea stării hidroagregatelor aflate în exploatare
analiza de trasee ale turbinelor hidraulice din centrale hidroelectrice
propuneri de retehnologizări pentru îmbunătăţirea performanţelor energetice şi cavitaţionale ale turbinelor hidraulice aflate în exploatare
proiectare microturbine hidraulice unicate (în afara gamei tipizate)
Măsurători industriale
Operaţii de investigare şi diagnostic la maşini şi organe de maşini pe bază de măsurători de:
vibraţii, inclusiv analiză vibratorie şi vibrodiagnoză
tensometrie electrică rezistivă
tensiuni interne
mărimi fizice (presiuni, deplasări, turaţie, etc.) la instalaţii de hidroagregate (la turbine, regulatoare, vane, generatoare, lagăre, etc.) folosind aparatură Bruell & Kjaer, Schenck, VISHAY, sistem de achiziţie ESAM Messtechnik.
Măsurători de garanţie modele pe stand
Măsurători de garanţie ca laborator neutru pentru certificarea performanţelor modelelor puse la dispoziţie de beneficiar.
Mai multe detalii pe WwW.UcMr.Ro
Sursa: UCM-Resita (UCMR.RO)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu