Statul care îşi protejează plajele şi peisajele monumentale se luptă încă pentru a împiedica extinderea zonelor rezidenţiale şi agricole să-i distrugă natura unică.
Guy Wagner ştie cât peţuieşte un gard bun. În comunităţile chivernisite din Rancho Mirage - unde palmierii se leagănă sub albastrul cerului, iar peluze de un verde de smarald înconjoară casele albe -, s-au petrecut schimbări care îl fac fericit.
Cu câţiva ani în urmă, el întâlnea frecvent oi cu coarne mari şi mieii lor păscând şi zbenguindu-se pe aleile dichisite. "Oile canadiene trăiesc aici de cel puţin 10.000 de ani - spune Wagner, biolog la Serviciul pentru Pescuit şi Vânătoare al SUA.
De aceea, ele cred că locul lor e aici - şi chiar aşa este. Dar acum şi oamenii locuiesc aici, iar aceştia nu vor să vadă pe peluzele lor oi care să le mănânce trandafirii şi să se înece ân piscine."
Pentru a separa animalele de oameni, Serviciul pentru Pescuit şi Vânătoare al SUA a ajutat comunitatea Rancho Mirage să construiască un gard înalt pe dealurile din împrejurimi, care să ţină animalele la distanţă.
Înainte de construirea gardului, specia peninsulară de oi cu coarne mari, aflată în pericol de dispariţie - cobora în vale din canioanele aflate în deşerturi, în căutare de hrană.
În California au mai rămas mai puţin de 700 de exemplare. Gardul a funcţionat. Oile au revenit la hrana şi arealul lor, care se termină la altitudini ridicate, la limita vegetaţiei dense: şi asta pentru simplul motiv că oile nu intră în locuri în care vegetaţia le împiedică să vadă pumele şi alţi prădători.
Oricât de superbe ar fi oile, adevăratele vedete ale zonelor sălbatice din California sunt probabil plantele de aici - de la uriaşii sequoia, până la florile care incendiază pajiştile şi la plantele mărunte şi fragile crescute pe solurile nefertile din zonă. Rocile din mantaua Pământului rareori văd lumina soarelui.
Aceste roci - bogate în magneziu, fier, nichel, crom şi cobalt, dar sărace în calciu - au fost împinse afară doar acolo unde au avut loc coliziuni ale plăcilor tectonice, precum California. Sub acţiunea apei, roca se transformă în serpentinit, al cărui nume vine de la asemănarea cu pielea verde a unui şarpe.
Pe măsură ce sunt erodate de intemperii, serpentinitele se fărâmă, devenind un sol sărac în nutrienţi, dar âncărcat cu metale. Majoritatea plantelor ar muri pe un astfel de sol.
Sursa: NAtGeo.Ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu