Din dragoste pentru natura
Ratele veneau din subsol: un prim val de 4.744 de rate-mari, urmat de batalioane de rate-negre-americane, ferestrasi, rate-sulitar, rate-lingurar, rate-cucuiate si rate-scufundatoare-cu-voal, cu o ariergarda de peste 6.000 de gaste-canadiene incheind stolul.
Cardului pestrit de 22.963 de pasari ii va lua aproape o saptamana sa parcurga ultima portiune a unei lungi migratii care incepuse in toamna, se intinsese de-a lungul iernii si se incheiase intr-o dimineata umeda de ianuarie aici, la Centrul American de Cercetare pentru Peste si Viata Salbatica, Maryland.
Ar fi insa mai potrivit sa spunem ca acestea erau rate si gaste metaforice, intreaga vietate fiind reprezentata de o parte, pentru ca pana sa ajunga la centrul de cercetari din Maryland, din fiecare rata-mica sau rata-scufundatoare nu mai ramasese decat o aripa inghetata, clasificata pe specii si depozitata intr-un congelator subteran in asteptarea evenimentului Atlantic Flyway Wing Bee din 2006-2007.
Norman Saake a scos o aripa de rata-mare dintr-o cutie de carton, a desfacut-o astfel incat penele cu pete de culoarea otelului sa straluceasca in lumina si un zambet i s-a asternut pe fata. "Te intrebi cum se poate ca dupa 30 de ani de facut asta, un om sa se mai entuziasmeze datorita unei aripi frumoase" - spune Saake, ridicand-o. Saake, biolog iesit la pensie de la Departamentul pentru Viata Salbatica din Nevada, traversase inca o data continentul pentru un alt wing bee, unul dintre cele cateva astfel de evenimente cruciale pentru sanatatea populatiilor de pasari de apa din tara. Fiecare aripa spunea o poveste.
Citind mesajul penelor timp de cateva secunde, un veteran ca Saake putea deosebi un mascul de rata-mare de o femela, o pasare tanara de una adulta, o rata-mare pursange de un hibrid. Dupa o saptamana de sortat aripi, cercetatorii puteau sa aprecieze daca pasarile tinere din fiecare specie erau suficiente ca sa inlocuiasca populatia adulta.
Combinate cu date de la evenimentele wing bee si cu cercetari din alte regiuni, astfel de studii ii ajuta pe managerii resurselor sa determine cate exemplare din fiecare specie pot fi vanate de la un an la altul.
Text: Robert M. Poole
Foto: William Albert Allard
sursa: natgeo.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu