FP România: Surprizele anului 2008

Reputaţi analişti şi lideri de opinie s-au înşelat asupra victoriei lui Obama, crizei financiare, forţei piraţilor sau poluării.
(+) Click pentru a mări
Fabricarea panourilor solare produce mari emisii de gaz NF3, mai poluant decât CO2 emis de arderea combustibililor fosili
Publicitate În timp ce se poate înşela amarnic asupra evenimentelor de mâine, mass-media ignoră importante evenimente ale zilei. Ce veşti bune va aduce 2009?

"Barack Obama nu o va învinge pe Hillary Clinton într-o cursă în doi la alegerile primare”, a fost predicţia editorialistului Bill Kristol de la „New York Times“ la începutul acestui an. “Bear Stearns este în regulă! Nu vă retrageţi banii de la Bear! Nu fiţi prostuţi!”, îi sfătuia analistul financiar al CNBC, Jim Cramer, pe americani cu şase zile înainte de falimentul companiei.

Analiştii „Foreign Affairs Dennis Blair“ şi „Kenneth Lieberthal“ ne-au spus că rutele maritime ale lumii sunt sigure şi că “petrolierele sunt mult mai puţin vulnerabile decât susţine înţelepciunea convenţională”. La scurt timp, un superpetrolier saudit a fost jefuit de piraţii somalezi. Care încă mai reţin vasul. Apropo, Blair este pe cale de a deveni următorul şef al CIA.

Recesiune, masacre, antimaterie

“Oricine spune că suntem în recesiune sau că ne îndreptăm spre o recesiune - şi, mai mult, cea mai rea de după Marea Depresie - îşi inventează propria definiţie a «recesiunii»”, scria Donald Lufkin în „Washington Post“ la jumătatea lunii septembrie. În ziua următoare, banca Lehman Brothers a dat faliment şi la scurt timp după a fost confirmat faptul că economia SUA este deja de câteva luni în recesiune.

În decembrie anul trecut, „The Economist“ a descris alegerile din Kenya în aceşti termeni: “Cu toate defectele, un exemplu pentru alţii”. Din nefericire, scrutinul a fost în mare măsură măsluit, iar violenţele care au urmat au lăsat 800 de oameni morţi, 200.000 fără adăpost şi economia ţării ruinată.

Walter Wagner este un om de ştiinţă care credea că Large Hadron Collider, cel mai mare accelerator de particule al lumii, ascuns în munţii elveţieni, poate distruge planeta: “Există o posibilitate reală de creare a unor anomalii teoretice distructive precum găurile negre, materia stranie şi tranziţii în spaţiul de Sitter. Aceste evenimente au potenţialul de a schimba fundamental materia şi de a distruge planeta noastră”, scria el pe website-ul lhcdefense.org la începutul acestui an.

Şi desigur, nicio trecere în revistă a celor mai rele predicţii nu ar putea exclude criza financiară globală: “Cred că sistemul bancar a fost stabilizat. Nimeni nu se mai întreabă dacă există vreo instituţie importantă care ar putea să eşueze şi în privinţa căreia n-am putea să facem nimic”, le-a spus Henry Paulson ascultătorilor postului naţional de radio pe 13 noiembrie.

Lista a fost alcătuită de Blake Hounshell şi Josh Keating, doi dintre colegii mei de la „Foreign Policy“. Lista nu este interesantă doar pentru că arată cât de mult s-a schimbat lumea în doar 12 luni, ci şi pentru că subliniază şi de câte ori experţii în predicţii au fost prinşi pe picior greşit de istorie anul acesta.

Omisiuni esenţiale

Hounshell şi Keating au mai creat şi o altă listă fascinantă de ştiri şi evenimente importante, ignorate de agenda media. Printre aceste evenimente semnalate regăsim continuarea conflictului din Sudan la scară mare, comparabilă cu Darfurul, de această dată în munţii Nuba; creşterea producţiei de cocaină în Columbia; faptul că jumătate din oţelul folosit pentru construirea celor mai înalţi 900 de zgârie-nori în Shanghai nu a trecut testele de calitate; că Statele Unite ajută India să construiască un scut antirachetă şi faptul că emisiile de NF3, gaz care transformă energia solară în electricitate, sunt cei mai mari contributori la încălzirea globală.

Acest an a început cu o criză alimentară globală şi se va sfârşi cu un şomaj masiv. Instituţii financiare gigantice şi longevive care păreau invulnerabile şi eterne nu mai există. Un preşedinte al SUA, care se consideră un paladin al pieţei libere, va fi ţinut minte ca un om care a girat cel mai mare transfer de proprietate privată către sectorul public din istoria ţării sale. Iar succesorul său va fi Barack Obama. Fără îndoială, acesta a fost un an al surprizelor. Nu putem decât să sperăm că 2009 ne va surprinde la fel de tare ca 2009. Dar cu veşti bune.

Moisés Naím

Moisés Naím este redactorul-şef al revistei americane "Foreign Policy" pe care a relansat-o în 2003, pentru a deveni una dintre cele mai citite şi premiate reviste de politică internaţională.

A fost ministru al Industriilor şi Comerţului în Venezuela şi director executiv al Băncii Mondiale.

Ultima sa carte, din 2006, este "Ilicit: How Smugglers, Traffickers and Copycats are Hijacking the Global Economy", tradusă deja în 18 limbi.


Sursa: Adevarul