Saga Polara Partea I 1893-1896
A fost o idee bizara: sa lasi o corabie de lemn sa inghete in oceanul arctic si sa plutesti in deriva odata cu gheturile, pana dincolo de Polul Nord. Cand lucrarile nu au mers conform planului, Fridt Jof Nansen, un indraznet cercecetator norvegian, a pornit cu sania trasa de caini si cu un singur insotitor catre locuri unde nimeni nu mai pasise vreodata.
In largul fiordului, pe o limba de pamant stancos unde ajungi dupa o cursa scurta cu feribotul din centru, orasul Oslo a creat un soi de cimitir national pentru vase celebre. E o chestie norvegiana - care alta tara ar mai construi cripte publice in jurul celor mai iubite ambarcatiuni ale sale, transformandu-le in altare?
Aici, pe Peninsula Bygdøy, vizitatorii pot petrece zile intregi hoinarind prin muzee splendide care adapostesc corabii vikinge, vase de lupta din secolul al XIX-lea si chiar celebra ambarcatiune din pluta a lui Thor Heyerdahl, Kon-Tiki. Dar cel mai frapant dintre templele nautice din Oslo este o structura ascutita din sticla si metal, care se ridica din apa sub forma unui A urias.
In interior, scaldata in lumina filtrata, se afla un velier robust din lemn, construit in 1892 - Fram. Fram (care inseamna "inainte") e poate cea mai celebra ambarcatiune din indelungata istorie maritima a Norvegiei, un adevarat simbol al explorarilor polare. Nimic din aceasta veritabila arca burtoasa nu ar putea sugera macar incercarile cumplite prin care a trecut.
Povestea lui Fram este o saga nordica moderna, o poveste despre dificultati inimaginabile si eforturi inteligente, strans legate de identitatea nationala a Norvegiei. Ambarcatiunea in sine este o minune a tehnologiei - carena sa consolidata a rezistat timp de trei ani stransorii gheturilor arctice. Fidela numelui, care celebreaza atacul frontal, Fram a fortat latitudinile, avansand spre nord mai mult decat orice alt vas inaintea sa.
Principalul "motor" al lui Fram, genialul si capriciosul savant-explorator care a comandat constructia ambarcatiunii si a condus-o in prima calatorie - dement de periculoasa - prin ceturile polare, ramane un erou national. Numele sau este Fridtjof Nansen si, desi azi nu este la fel de cunoscut in afara Norvegiei ca alti aventurieri polari de marca - Peary, Scott si Amundsen - ar merita sa fie. Pentru ca Nansen a fost pur si simplu parintele expeditiilor polare; toti ceilalti pot fi considerati, intr-un sens foarte propriu al cuvantului, invataceii lui.
Nansen era un barbat zdravan, blond si cu pielea alba, cu o privire rece si o fata agresiva, care parea in usor dezacord cu rafinamentul sau intelectual. Se deosebea de adeptii gloriei donquijotesti care au marcat in buna parte epoca de aur a explorarilor polare. L-am putea considera un viking renascentist: scriitor talentat, lector apreciat, zoolog de prima mana si om de stat proeminent.
Vorbind fluent cel putin cinci limbi, priceput in manuirea aparatului de fotografiat, a facut harti si ilustratii minunate, a intretinut o corespondenta stiintifica voluminoasa si a adus in toate explorarile sale un element de precizie cerebrala.
Text: Hampton Sides
Foto: Fridtjof Nansen; toate fotografiile istorice fac parte din fototeca Bibliotecii Nationale a Norvegiei
sursa: natgeo.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu