Crocodilul

Ierarhii bine cunoscute
Crocodilli trăiesc în comunităţi care cuprind animale de aceeasi vârstă şi acelaşi sex,în cadrul cărora domneşte o ierarhie foarte strictă. Marii masculi,puternici şi agesivi ,îşi apără teritoriile,care cuprind o zonă terestră(o porţiune­ de ţărm) şi una acvatică. Aceste teritorii ale masculilor se învecinează,dar nu se suprapun,ca în cazul femelelor,care au locuri de pontă pe un teritoriu comu. Obesrvaraea atentă a coportamentului crocodililor a arătat că ierarhia este permanent respectată,cu excepţia perioadelor de secetă foarte puternică,interval în care teritorialitataea dispare,animalele,inghesuindu-se în jurul ochiurilor de apă rămase. Statutul social al unuui crocodil este exprimat prin poziţia capului,a spatelui şi a cozii. Masculii dominanţi înoată la suprafaţa apei,ceilalţi scot doar capul şi deschid fălcile, în semn de supunere faţă de individul dominant. Luptele între masculi sunt rare,de obicei,ridicarea capului,a cozii şi umflarea corpului fiind semnalele suficiente pentru îndepărtarea unui rival. Dacă acesta nu părăseşte disputa, este muşcat de baza cozii şi de picioarele posterioare.
Nu se ştie astăzi cu certitudine dacă crocodilul de Nil,mascul,este monogam sau poligam. Ultima ipoteză pare însă mai plauzibilă. Parada nupţială are loc cu 4-5 luni inaintea unei ponte,iar iniţiativa aparţine femelei,care vizitează teritoriile mai multor masculi,de obicei foatre agresivi în această poerioadă(postura de supunere pe care o arată femela îi mai îmblâzeşte). Partenerii se apropie şi îşi freacă boturile,mirosul emis de glandele aflate pe mandibula masculului stimulând femela.Jocurile de apropiere durează catena zile,apoi împerecherea are loc sub apă.

Un inceput de viaţă terestră

În cursul anotimpului secetos sau la înceutul celui polios,femelele îşi aleg locuri de pontă,în nisipul malului laoarecare distanţă de apă,dartotdeauna deasupra nivelului maxim al acesteia. Disputele nu lipsesc în această perioadă,femelele sunt agresive Şi se bat adesea pentru a obţine un loc cât mai confortabil în zona de cuibărit. Cu picioarele posterioare sapă o groapă ingustă,adâncă de 40-50cm,în caredepun,în curs de o jumătate de oră,între 16 şi 18 de ouă în greutate de40-70g şi lungi de 28cm. Groapa este astupată şi netezită, iar femela supraveghează cuibul pe toată durata incubaţiei. Masculul se află şi el prin preajmă.
În cuib temperatura nu este uniformă,în centru fiind mai ridicată decât la periferie,iar în anotimpul uscat mai mare decât în cel polios. Temperaturile scăzute sau cele foatre ridicate favorizează apariţia femelelor, iar cele intermediare dau şanse masculilor.
Când dezvoltarea a ajuns la final ,puii emit semnale care sunt interceptate însă de mamă.Aceasta desface cuibul şi transportă puii în gura,cu mare grijă,pană în apă,eliberându-i într-o zonă mai puţin anâncă.La naştere un pui cântăreşte 500g,şi rămâne împreună cu ceilalţi timp de 6-7 săptămâni pe un loc izolat al malului.Se hrănesc singuri,în special cu insecte;când puii se măresc fiecare tânăr crocodil îsi caută un teritoriu propriu si tăieşte solidar.
Odată ajuns la 3,50m,crocodilul devine un carnivor redutabil,dar mai puţin dispus la efort,preferând prăzile de dimensiuni mari,mai ales mamifere,dar şi păsări, reptile sau broaşte.Adesea crocodilul rămâne la pândă zile întregi,nemişcat,până când un bivol sau o antilopă vetită să-şi astâmpere setea apare în proximitatea sa. Atunci acesta alunecă tăcut şi o prinde brusc de picior sau de bot,dezdechilibrând-o şi trăgând-o în apă, unde o îneacă,după care o sfâsie, inghiţind fălcile fără să le mestece.Când prada este prea mareşi nu o poate deplasa singur,dao sau trei crocodili se asociază pentru transportul ei în apă.

Pericolele primului an de viaţă
Dacă crocodilii adulţi nu au duşmani viaţa puilor este plină de pericole.Cuiburile, săpate în bancurile de nisip de pe malul apelor, sunt adesea devastate de varanul Nilului,un neam de şopârlă de circa 2m lungime care se mişcă cu mare rapiditate şi scapă chiar de cei adulţi.
Odată ieşiţi din ou,puii de crocodil sunt o pradă uşoară pentru peştii mari,pentru păsările răpitoare şi cele acvatice si chiar pentru numeroase mamifere.
O adaptare pefectă la mediul de viatăHabitatul crocodililor este format dintr-o porţiune a maluli şi o zonă de apă, stătătoare sau curgătoare.Sunt preferate mangrovele,regiunile mlăştinoase şi cele de la vărsarea râurilor,unde hrana e mai abundentă,iar vegetaţia asigură o bună protecţie.Dar pentru a trăi într-un astfel de mediu ,în care căldura excesivă şi marea concentraţie de săruri sunt pentru reptile pericole mortale.
Ca toate reptilele crocodilii sunt animale poikiloterme,temperatura corpului depinzând de cea a mediului ambient,de aceea termoreglarea este extrem de importantă.Modalităţi de termoreglare depind de specie,dar şi de sex, mărime sau stare de sănătate.Când este înfometat,acesta caută un loc repaus umbros,răcoros pentru a-şi economisi energia.
Este crocodilul mâncător de oameni?

La această întrebare se poate răspunde afirmativ,dar o serie de precizări sunt necesare. Cazurile de atac asupra omului sunt rare,cam50 în Africa de Sud şi 40 în Mozambic;de asemenea au fost agresiuni mortale şi pe coasta nordică a Ausraliei.
Să menţionăm faptul însă că majoritateaatacurilor asupra omului au avut loc în perioada de reproducere,când reptilele devin agresive,apărându-şi teritoriul şi puii.Crocodilul atacă şi atunci când este foatre flămând, iar adesea este atras de zgomotul pe care-l fac spălătoresele la râu sau de cei care se scaldă. Atacurile asupra pirogilor ,in Africa,au ca explicaţie tot apărarea teritoriilor.În concluzie, se poate spune că agresiunile mortale sau un reflex declanşat de comportamentul provocator al omului, reptilele răzpunzând instinctului de apărare a teritoriului şi a puilor.
Astfel crocodilul rămâne unul dintre cele mai periculoase reptile din lume, dar totodată un mare mister pentru cercetătorii din lumea întreagă.


sursa: Open-Blogs